Page 74 - Teoria Marelui Licurici | Ovidiu Alexandru Raetchi
P. 74






Pentru a intelege evidenta acestui clivaj e suficient sa observam ca nu

doar Victor Ponta a evitat intalnirea de la Ambasada SUA, avand un program
prestabilit: ambii sai locotenenti din satelitii de stanga ai Guvernarii, UNPR si

PC, au avut agenda plina si au trimis onorabili inlocuitori. Niciun lider al

coalitiei stangiste nu a putut, mort-copt, sa ajunga la intalnire. (Sunt aceiasi
lideri care, nota bene, au inclus in programul lor – ba chiar au patronat si

gazduit – Gala Premiilor Casei Romano-Chineze)



In schimb, toti liderii dreptei au gasit cumva o ora-doua pentru Unchiul
Sam. Toti, fara exceptie, inclusiv Crin Antonescu. Niciunul contra toti este,

dincolo de orice scuza formala, un raport graitor politic.



Care din cele doua blocuri ideologice are dreptate atunci cand isi
intocmeste agenda fata de Ambasada SUA? Stanga “demna”, care “nu primeste

lectii”, dar care e suficient de inteligenta si de realista incat sa nu spuna asta

public, preferand sa o dea cotita, sa se faca ca ploua? Sau dreapta alerta
omogen la invitatia aliatului nord-atlantic?



Raspunsul e limpede si categoric: dreapta. Nu mai suntem in vara

suspendarii lui Basescu, cand “demnitatea nationala” era o tema la zi si cand

relatia noastra cu SUA inca avea, sa zicem, un caracter vag platonic. Astazi
cuvantul-cheie este “siguranta nationala”: intr-o tara vecina ne confruntam cu

razboi civil, razboi asimetric (prin trupe speciale, partizani, provocatori) si

modificari bizare de frontiere; ne confruntam cu o mare putere militara care a
ales sa devina imprevizibila si care ne cheama uneori “la joaca” in spatiul

nostru aerian; ne confruntam cu o propaganda anti-romaneasca pe care nu am
mai intalnit-o din anii tensiunilor de la Targu-Mures.



In acest context, Romania solicita deschis, inclusiv prin vocea

ministrului Apararii din Guvernul de stanga, sprijinul aliatului american. Un





74

   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79