Page 77 - Teoria Marelui Licurici | Ovidiu Alexandru Raetchi
P. 77






Cum castiga Antonescu din balciul Basescu-Ponta


16 aprilie 2014






Sigur ca retragerea lui Ponta in buncarul de sub Cancelaria Reich-ului e
ridicola. Si, pe deasupra, stupefianta pentru un european care – cunoscand

linia rigida de demarcatie dintre politic si militar – nu s-ar gandi sa conduca

Guvernul dintr-o unitate militara nici macar in caz de razboi.


Sigur ca deriva cvasi-santajista a lui Basescu – inacceptabil de agresiv cu

o femeie, cu o familie – e cu neputinta de inteles si te face sa te gandesti ca, la

o adica, la nervi, omul, vadit instabil, ar putea ataca Blefuscu – uite asa, ca “il
irita”.



Cu adevarat vesel e faptul ca in spatele comediei politice si umane oferite

de cei doi sta un calcul gresit, care va actiona in favoarea lui Crin Antonescu.

Basescu si Ponta, in coniventa tacita, se injura cu foc ca sa-si mobilizeze si
radicalizeze electoratul in perspectiva ciclului electoral. Problema e ca,

pierzandu-si cumva controlul, mergand prea departe, injurandu-se prost, gros,
dizgratios, intrand probabil in panica din cauza dosarelor care incep sa prinda

cheag, mobilizeaza si un al treilea public, altfel discret si retras, care nu se da

in vant dupa spectacol politic vulgar si care are totusi pretentii institutionale
de la oamenii de stat.



E publicul pe care Antonescu il viza in 2009 prin “revolutia bunului

simt” – si pe care l-a abandonat partial din 2011, cand lupta cu Basescu l-a

obligat sa fie colorat si sturlubatic. Desi, paradoxal, e vadit mai bun decat
Ponta si Basescu la artificii de limbaj si coltosenii, Antonescu castiga acum mai

mult stand pe margine, mormaind cenusiu si lansandu-i pe cei doi agitati din
fruntea statului sa-i deseneze imaginea prezidentiala. De bine, de rau, in timp



77

   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82