Page 79 - Teoria Marelui Licurici | Ovidiu Alexandru Raetchi
P. 79






teoretizat si cerut de Dugin (probabil pentru ca el si Putin frecventeaza aceleasi

medii, din care se si revendica).


In esenta, doctrina lui Dugin spune:



a. Democratia si drepturile omului sunt relativ rele, in primul rand pentru ca

reprezinta un instrument ideologic al monopolului politic SUA (lumea cu

“centru unic” – centrul nord-atlantic)



b. O lume cu mai multe centre de putere este si dezirabila, si conforma cu
natura umana (descriptivul academic si normativul ideologic se amesteca

adesea la Dugin).



c. Actorii naturali din jurul centrelor de putere multiple sunt civilizatiile. Teza
lui Huntington e preluata de Dugin si transformata in doctrina politica: sa

construim civilizatii opozabile!



d. Civilizatia opozabila celei nord-atlantice este civilizatia eurasiatica. Aici

lucrurile devin putin confuze: in functie de context si interes, civilizatia
eurasiatica poate fi compusa ba din ortodocsi, ba din turanici si iranieni (ceea

ce, pentru cunoscatorii etimologiei Iran-Turan, e destul de vesel) – si, la o
adica, n-ar spune “nu” nici chinezilor. Doritori sa fie – afinitati civilizationale

profunde, “inconstiente” se gasesc cu duiumul.



e. Daca povestea cu civilizatia e usor confuza, in privinta centrului de putere

lucrurile sunt sigure: Rusia trebuie sa conduca acest spatiu civilizational
comun; cu mana de fier si gratie imperiala romana.



Constructia ideologica a lui Dugin este, pana la un punct, naturala:

pentru a se motiva psihologic intr-o lunga perioada de criza, de declin, Rusia

are nevoie de un soi de neo-conservatorism american intors. Problema e ca
Dugin ofera mai degraba un fascism asumat decat un neo-conservatorism

79

   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84